TEASCURILE ŞI MAŞINILE CILINDRICE ÎN TIPOGRAFIILE

DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA

(între anii 1800 şi 1910)

Delia Petrescu şi Tudor Petrescu

Muzeu Atelier Tipografie Sibiu

Abstract: The work is an inventory of wooden screw presses and cylindrical machines in the printing houses of Ţara Românească and Moldova between the years 1800 and 1910. Attached to the work are two maps with the title "The printing houses of Ţara Românească and Moldova between the years 1800 and 1910" and the "The wooden screw presses and cylindrical machines in the printing houses from Ţara Românească and Moldova, between the years 1800 and 1910".

"Hand press" is the archaic name of the screw-type wooden printing press and the cylinder press is the printing press.

In Ţara Românească and Moldova there were 16 important typographic center (Bucharest, Iaşi, Buzău and Râmnicu – Vâlcea, Mănăstirea Neamţului, Craiova, Brăila, Galaţi, Focşani, Bolgrad - today Ukraine, Botoşani, Ploieşti, Bacău, Turnul Severin, Bârlad) more precisely 50 urban communes:
- 4 cities with metropolitan and episcopal seats - Bucharest, Iaşi, Buzău and Râmnicu - Vălcea
- 3 monasteries - Neamţulului, Căldăruşani and Manolea - Suceava
- 5 rural municipalities - Moineşti and Sinaia

Keywords: hand presses, “Boston” presses, cylindrical machines, printing, pre-industry, industry.

Cuvinte cheie: teascuri, “Bostoane”, maşini cilindrice, tipografie, preindustrie, industrie.

Lucrarea de faţă este un inventar al teascurilor şi maşinilor cilindrice din tipografiile din Ţăra Românească şi Moldova între anii 1800 şi 1910. Lucrarea are anexat două hărţi cu titlul “Tipografiile din Ţara Românească şi Moldova între anii 1800 şi 1910” şi “Teascurile şi maşinile cilindrice în tipografiile din Ţara Românească şi Moldova, între anii 1800 şi 1910”.

“Teascul”¹ este denumirea arhaică a presei de tipar din lemn cu şurub iar maşina cilindrică² este presa pentru tipar.

Referinţele bibliografice au avut ca primă sursă cartea lui Antonovici I. şi Creţu Gr., "Tipografiile din România de la 1801 pâna astăzi” din 1910, în care sunt prezentate cercetarile persoanle ale prof. Gr. Creţu, extrase din cărţi, ziare, registrele Academiei române, listele tipografiilor, tabloul tipografiilor din România publicat de Direcţia de statistică a ministerului Justitiei, prefecturilor, No. 12669, Annuaire général de Roumanie fondé par Fr. Damé en 1873, Anuarul României editat de Ch. Delattre la 1890, Anuarul naţional al României întocmit de Emile Melbert în 1900, Anuarul General al României de C. I. Brăitoiu din 1905, Cartea de adrese a Bucureştilor pe 1883 de G. Ionescu, Anuarul Bucureştilor de la 1884 editat de Carol Göbl, Almanahul tipografic al lui G. Filip de la 1897, Solidaritatea 1880 – 1882, Vocea lucrătorului tipograf 1881 – 1882.

Sursele secundare care stau la baza lucrării sunt “Almanahurile Graficei Române” publicate între anii 1926 şi 1929, “Vocabularul tipografului român” şi “Cartea Tipografului” scrise de Virgil Molin în 1923.

În Ţara Românească şi Moldova au existat 16 centre importante din punct de vedere tipografic (Bucureşti, Iaşi, Buzău şi Râmnicu – Vâlcea, Mănăstirea Neamţului, Craiova, Brăila, Galaţi, Focşani, Bolgrad - astăzi Ucraina, Botoşani, Ploieşti, Bacău, Turnul Severin, Bârlad, Roman) mai exact 50 de comune urbane:

• 4 oraşe cu scaune mitropolitane şi episcopale - Bucureşti, Iaşi, Buzău şi Râmnicu – Vălcea

• 3 mănăstiri – Neamţului, Căldăruşani şi Manolea – Suceava

• 5 comune rurale – Moineşti şi Sinaia

BUCUREŞTI

1. Tipografia Mitropoliei, 1678 – 1836 şi 1851 – 1860

2. "Tipografia de la Cişmeaua lui Mavrogheni", 19 Apr. 1818 – 11 Oct. 1830

3. "Tipografia de muzică bisericească" a lui Petru Efeşiul, 1820

4. Ion Eliade, 13 Martie 1830 – Sept. 1848,

5. Eliade şi Asociaţii, Dec. 1859 – 1865

6. Tipografia grecească "Eliade şi Fraţii Cristide, 1836 – 1838

7. "Tipografia Curţii" Frederic Walbaum, Noem. 1837 - 1846

8. Serdarul Zah. Carcalechi, 18 Ian. 1838 – 130 Ian. 1857

9. August Ruof, de la 16 Apr. 1825 – Sept 1839

10. Tipografia Colegiului Sfântul Sava, 1 Apr. 1839 – 1860

11. Pitarul Const. Pencovici, 1839 – 1844,

12. Iosif Gopainig, 1844 – 1859,

13. Anton Pann, 1844 – 1854

14. C. A Rosetti et Winterhalder, 1846 – 1852

15. C. A. Rosetti, Ian. 1858 – Febr. 1873

16. Ferd. Ohm, 1852 – 1861

17. "Naţională" Iosif Romanov et Co., 1855 – 12 Mar. 1860, "Naţională" St. Rasidescu, 1860 – 1866, "Asociaţia secretă"³ cu C. N. Rădulescu 1867 - 1876,

18. "Noua tipografie Naţională" C. N. Rădulescu şi St. Rasidescu, 1 oct 1877 – 7 Apr. 1880, M. Hagi Jecu 1890

19. "Secolul" Gr. Botsuiceanu, 13 mai – 5 Dec. 1857

20. Emanoil Poenescu, 1857 – Nov. 1857

21. "Lexicografia" Nifon Bălăsescu, 1857 – 1858

22. "Naţionalul" V. Boerescu, 19 Dec. 1857 – 1858

23. Carol Wahlsteinr, 1858 – 20 Dec. 1860, urmat de fiii Iosif şi Gheorghie până în 1866

24. Adolf Ulrich, 23 Iul. 1859 – 1863

25. Carol Sathmari, 1860 – 1861

26. Ministerul de război, 1860 – 1866

27. Oprea Demetrescu, 1861 – 1864

28. "Spectatorul" Tabacopulo (greco – românească) 16 Mar. 1862 - 1863

29. Toma Teodorescu, 1862 – 1881

30. Gheorge Danielopulo et Co, 1862 – 1863

31. Cezar Blliac, Iun. 1863 – 1865

32. Adolf Baumgarten, 15 Nov. 1863 – 1872

33. T. Vaidescu, 1863 – Iun. 1871

34. T. Mihăescu, Iun. 1871 – 23 Apr. 1881

35. "Lucrătorii asociaţi" Mai. 1865 – 1883

36. "Tipografia Monitorului”, 24 Oct. 1865 – 15 Mai 1866

37. Tipografia de muzică a lui I. Cart, 1865 – 1875

38. "Noua tipografie Laboratorii români" 1868 – 1879

39. C. Petrescu Conduratu, 1869 – 1879

40. "Ţeara" N. Blaramberg, 1870 – 1872

41. “Le Peuple Roumain”, N. Blaramberg, 1885 – 1886

42. Al Andrici, 1870 – 1874

43. Socec, Sander et Teclu, 26 Oct. 1871 – 1909

44. Iohann Weiss, 1872 – 18 Sept. 1889 şi 1895

45. Anton Manescu, 1873 – 1876, cu schimbarea numelui în Dorotea P. Cucu

46. Dim. Aug. Laurian, 1873 – 1874

47. Tipografia bulgărească, “Svoboda” Liuben Caravelof, 1873 – 1876

48. Tipografia bulgărească D. Ivansco, 1874 – 1876

49. Al Al. Grecescu, 1873 – 23 Apr. 1886, 1887

50. “Iris”, Pantazopol, 1875 – 1887, 1895

51. “Românul”, Carol Gobl, 16 Apr. 1876 – 1909

52. Ştefan Mihălescu şi Grigorie Luis, Aug. 1876 – Sept. 1879

53. “Hajoetz”, Mihel Aziel, 1 Nov. 1877 0 1909

54. Max Becker, 1877 – 1878

55. “Centru” N. Miulescu, Oct. 1878 – 1909, numită la început “Independenţa”, Dimitrie Papazolu,

56. “L'Orient”, Emile Galli, Apr. 1978 – Mai 1978

57. “Comerciala” Elia Graşiany, Apr. 1878 – 1909

58. “Tribuna româna”, N. Ionescu şi Gr. Cezar, 15 mai 1878 – Iun. 1880

59. Isac Binder, 15 Sept. 1878 – 1909

60. “Femeia română”, Maria Flechtenmacher, 2 dec. 1879 – 12 Apr. 1881

61. “Moderna”, Gr. Luis, 1879 – 1882

62. “Română”, Samuel L. Offenberg et Wundermann, 29 Iun. 1879 – 1881

63. “Amicul literaturei” Maria (Maşinca) Birnstigl, Oct. 1880 – 1884

64. Băncii Naţionale, Sept. 1880 – 1909

65. Tipografia romano – grecească “Curierul român” şi “Curierul Romaniei”, Hristodul I. Suliotis, 15 Aug. 1881 – 8 Mar. 1882

66. “Govora”, Gr. Har. Gradea, Dec. 1881 -1887

67. Tipografia “Cărţilor bisericeşti” a sinodului, Casei Şcoalelor, 17 Ian – 1882 – 1909

68. Portofoliul român Bonifaciu Florescu, 1882 - ?

69. “Silloghi”, Timoleon Rubinis, 7 Mar. 1882 – 1884

70. “Poporul”, Niculae Basarabescu, 17 Apr. 1882 – 20 Apr. 1892

71. Ioan G. Costescu, 23 Apr. 1882 – 1884

72. “Minerva”, “a căpitanului francmason”⁴

73. Moritz Benedict Baer, 1884 – 1909

74. Macri et Co., 1884

75. Româno – italiană “Universul”, Luigi Cazzavillan, 1 Aug. 1884 – 1909

76. “Telegraful”, I. C. Fundescu, Noem. 1884 – 31 Aug. 1888

77. “Tipo – litografia Naţională”, Ascher et Klein, 1885 – 1889

78. “Presa (teascul) Mateiu Basarab”, Al G. Cantacuzino, 1885

79. Ştefan Petrescu cu teasc, 1885

80. “Revista literară”, T. M. Stoenescu, 1886 - Aug. 1887

81. Sigmund Schwartz, 1886

82. Tipo – litografia Eduard Wiegand, 1886 – 1897

83. Weisberg et Klein, 1886

84. “Epoca”, N. Filipescu, 19 Oct. 1886 – 10 Mai 1889

85. “Epoca”, N. Filipescu, Nov. 1895 – 19 Iul. 1889

86. “Centrala”, C. Popescu et Weiberg sau Fraţii Popescu, 1886 – Mai 1891

87. “Românul” Vintilă C. A. Rosetti, 13 ian. 1886 – 18 Nov. 1895

88. “Căile ferate române”, 15 Oct. 1893 – 1909

89. “Adevărul”, 7 Nov. 1895 – 1909

90. “Clemenţa”, tipo – lito – zincografic şi de legat cărţi, Iacob Taranu, I. Teinger şi M. Reiner, 1898 – 1909

91. “Minerva”, arte grafice şi editura, Sept. 1889 – 1909, are catalog, directorul G. Filip, “Solidarit”I, 15 Aug. 1909

92. “Paris”, 1 dec. 1890 – dec. 1904

93. “Rümanischer Lloyd”, 1893 şi 2 Iun. - 1909

La 1910 erau în Bucureşti 54 tipografii.

Tipografiile înfiiţate după 18 mar. 1884, data promulgării Legii firmelor, se găsesc în registrele tribunalelor iar pentru tipografiile înfiinţate după 1886 se găsesc în Anuare şi Almanahurile tipografice şi în registrele cărţilor şi jurnalelor legale ale Academiei romăne şi ale bibliotecilor Centrale din Iaşi.

IAŞI

1. Tipografia Mitropoliei, 16 Dec. 1679 – 1848

2. Tipografia elinească de la mănăstirea Treierarhi, 1813 – 1821

3. “Institutul Albinei” Gheorghie Asachi, 1 ian. 1832 – 1875

4. Fraţii Foureau, 1833

5. Profesor Kemminger, 1833

6. Tipografia evreiască, 1833

7. “Cantora Foaei săteşti”, Mihai Cogalniceanu, 4 Febr. 1840 – Mai 1846

8. “Romano – franceză”, Dim. Gane, 1850 - 1855

9. “Buciumul român”, 1 Iun. 1850 – 22 mar. 1894\1909

10. Adolf Moritz Bermann, 1855 – 1862 – 1879

11. Scarlat Savul, 1879 – 1886

12. Herscu Goldner, româno – evreiască, Sept. 1856 – 1909

13. C. Gane, 10 Iun. - 5 Sept. 1856

14. E. C. Miclescu, 1859

15. Tipografia Statului, Sept. 1859 – Mai 1860

16. “Tribuna română”, N. Ionescu, 16 Apr. 1861 – 1876

17. “Junimea” a societăţii “Junimea”, 24 Sept. 1866 – 1 oct. 1871

18. D. Ghiorghiu, 1870 – 1 Nov. 1883

19. D. Ghiorghiu, “Noua”, 1884 – 1894

20. “A lucrătorilor români asociaţi”, 10 oct. 1871 – 1872

21. “Grădinei botanice”, dr. An. Fatu, 1874 – 1877

22. “Lucrători români asociaţi, Oct. 1883 – 1890

23. “Naţională”, 2 Febr. 1872 – 1909

24. Mih. Catichi, 1875 – 1880

25. Teodor Bălăşan, 1 Iul. 1876 – 18 Ian. 1818

26. Wagsal şi Z. Leinwand, 1876 – 1909

27. “Aurora”, S. L. Offenberg, 1877 – 1878

28. “Steaua României”, 30 Ian. 1879 – Apr. 1881

29. Onicescu, 1881

30. “Universala”, Isidor Schor, 1886 – 1902

31. M. Gottlieb, 1886 – 1909

32. P. C. Popovici, 1890 – 1897/1909

33. “Noua”, Mathes, 1890 – 1892

34. “Miron Costin”, Corn. Codrescu, 1891 – 1897

35. Reischer, 1880 – 1900

36. “A la minute”, 1893

37. “Gutenberg”, 1893 – 1904

38. “Evenimentul”, 18 Ian. 1894 – 1909

39. Comercială a legătorului Leib Rabinovici, 1894 – 1909

40. “Dacia”, 1 Mai 1897 – 1899

41. Sol. Stein şi M. Stâncă, fabrica de tipărit capsule farmaceutice, 1899 – 1909

42. Tipografia “Şcoalei academice”, G. Butman, Sept. 1900 – 1908

43. “Progresul”, A. Grinberg, 1905 – 1909

La 1909 erau 13 tipografii din care “Universala” închisă pe termen nedeterminat.

BUZĂU

1. Tipografia provizorie de la episcopie, 1832 – 1833

2. Tipografia Episcopiei, 1691 – 1704, 1743 – 1747, 1867 – 1869 şi 1834 – 1870

3. “Noua tipografie română”, Al. Georgescu, Mai. 1873 – 1909

La 1909 erau 5 tipografii.

RÂMNICU – VÂLCEA

1. Tipografia Episcopiei, 1705 – 1827 şi Aug. 1860 – 1866

2. Oprea Dumitrescu, Bucureşti, 1871 – 1909

3. Oscar Thüringer, 1902 – 1909

În 1909 existau 3 tipografii.

MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI, CRAIOVA, 1807 – 1883

1. Pictorul Const. Leca, 25 oct. 1838 – Sept. 1846

2. Iosif Legătorul, 1858, Samtica, Sept. 1846 – 1878

3. Prof. T. Macinca, Sept. 1862 – 1864

4. “Prima tipografie română”, G. Chitu şi I. Teodorian, 16 Sept. 1871 – 1876

5. Filip Lazăr, 1874 – 1896/1897 – 1900

6. Santu Benvenisti şi Santu David, 1876 – 1909

7. “Asociaţii Români”, în număr de 5, 28 Dec. 1883 – 1909

În 1909 erau 8 tipografii.

BRĂILA

1. I. Penescu şi Co., 18 Dec. 1839 – 1841

2. Sucursala Francisc Monferrato – Galaţi, Sept. 1848

3. Dim. I. Samoladà, 1853 – 1868

4. An. R. Brăileanu, 1858 -

5. “Unirea”, Ilie Boerescu şi Per. M. Pestemalgioglu, 1858 – 1869 – 1909

6. Românobulgară, St. Raşidescu, 1863 – 1864

7. Românobulgară, Hagi T. Vaclidov, 1864

8. Românobulgară, Hagi D. Panicǐkof, 1870 – 1876

9. “Universala”, C. P. Nicolau, 1888 – 1909

10. “Moderna”, Max Fränkel, 1896 – 1909

În 1910 erau 9 tipografii, majoritatea evreieşti.

GALAŢI

1. Francisc Momferrato, 1 ian. 1847 – 1871

2. A. Comisiei europeene a Dunării, 1856 – 1871

3. Fried. Thiel, 1860 – 1873

4. Otto Bielig, 1871 – 1873

5. “Comerciala Isidor Schenk, 1873 – 1909

6. “Română”, G. Mihăilescu, 1873 – 1888

7. “Danubiana”, Iacob Hubert, 1873 – 1881

8. “Danubiana”, Nebunelli (Ioan şi Timolean)

9. “Lucratorii asociaţi”, G. Balasescu şi D. Chiriac, 1877 – 1909

10. “Naţională”, Avram Friedmann, 1878 0 1909

11. “Dacia”, C. Resu, 1880 – 14 oct. 1884

12. “Cooperativa”, Costin Varlam şi Sotir Manios, 1883 – 1888/1892

13. “Aurora”, Fraţii C. Dimitriadi, 6 Dec. 1892 – 1909

14. Muterperl et Kohan, 15 Aug. 1887,

15. “Unirea”, Marcu Sruloviţ

16. “Moderna”, Ap. P. Antoniade, institut de arte grafice al Curţii regale, 1892 – 1909

În 1909 erau 10 tipografii, Cf. Pacu, 1889 – 1891

FOCŞANI

1. Tipografia Comisiunii centrale, mai 1860 – Mai 1862

2. Dim. Samolada, 1868 – 1894

3. C. Goldner, 1869 – 1876 – 1894

4. “Unirea”, A. Codreanu, 1883 – 1909

În 1909 erau 5 tipografii.

BOLGRAD (Ucraina)

1. Tipografia Şcoalei centrale, 1861 – 9 Oct. 1878

2. “Ecoul Bolgradului”, T. Boldur Latescu, Iul. 1872 – Mai 1873

BOTOŞANI

1. Tipografia “Botoşani”, I. Veniamin Adrian, Apr. 1866 – 1875

2. “La Concurenţa”, Clara Marcovici et Co., 1880 – 1900

3. “Progresul”, Bernhardt Seidmann, 1892 – 1909

4. “Moldova de sus”, prof. G. Buzoianu, 1896

În 1909 erau 5 tipografii⁵

PLOIEŞTI

1. G. Wallenstein, Iun. 1866 – 1872

2. I. G. Costescu, Aug. 1872 – Apr. 1882

3. Tipografia bulgărească, Asèn Dim. Panicǐcov, 1877 – 1878

4. “Progresul”, C. T. Grigorescu, proprietarul Democratului, Apr. 1880 – 1882, când deveni proprietatea lui D. A. Drăghiceanu care împreună cu inginerul I. Gheorghiu, au zidit în 1884 “Fabrica Progresul, stabiliment de arte grafice, confecţiuni de hârtie şi carton”⁶ Cf. Almanahul tipografic, VII 1863 – 1880

5. “Democratul”, 26 Aug. 1883 – 1888, Aron Trifu

În 1910 erau 7 tipografii.

BACĂU

1. Tipografia “Bacău”, fraţii T. I. Tăutu, 1866 – 1893

2. “Fraţia”, Febr. 1868 – 1909

La 1909 existau 5 tipografii⁷

TURNU SEVERIN

1. Sucursala tipografiei Teodor Macinca şi Iosef Samitca din Craiova, mai 1868 – 1909

2. C. M. Georgescu, 1876 – 1882, asociat cu Schlenger, în 1882 cu Samitca şi între 1883 – 1892 individual cu numele “Moderna”

3. Emil I. Knoll, 1880 – 1909

4. I. O. Niculescu şi Lucretia Cutuiu, 1895 – 1903/1909

În 1909 erau 4 tipografii.

BÂRLAD

1. Tipografia asociaţiunii pe acţiuni “Unirea”, prof I. Popescu, Iul. 1869 – Mar. 1894

2. G. Catzafany, 20 oct. 1878 – 1908

3. “Română”, a librarilor V. D. Vaşiliu şi G. Man. Barbu, 1 mai 1887 – 1888

4. G. V. Munteanu, 27 Oct. 1890 – 1909

5. “Noua tipografie” sau “Progresul”, Sigmund Gross, 1894 – 1900

6. “Moderna Gutenberg”, Sam. Segall şi Hermann Stein, 1896 – 1902

7. “Comerciala”, C. S. Leţcae, 1900 – 1 Sept. 1908, se mută la Huşi

8. C. D. Lupaşcu, 18 Febr. 1903 – 1909⁸

În 1909 erau 3 tipografii: Mih. Budisteanu şi Co. Carzafany, Munteanu şi Lupaşcu

ROMAN

1. G. V. Sandu, “Armonia”, febr. 1870 – Iun. 1887

2. Asociaţii N. Ionescu şi G. Cubelca, 1875 – 1878

3. “Noua tipografie”, G. I. Cubelca, 1879 – 1892, “o parte este vândută lui Leon Friedmann”⁹

ALTE LOCALITĂŢI

GIURGIU

T. Vaidescu, 22 Apr. 1871

PIATRA

“Muntele – Pion”, T. Tautu, 1871

SULINA

“Socrates”, G. P. Avgherinos, 1871

HUŞI

“Asociaţii”, Oct. 1871

PITEŞTI

Al. Al. Grecescu şi G. Popescu, Mai 1872

TURNU – MĂGURELE

G. Wallenstein, 1872

FĂLTICENI

Fraţii T. şi I. Tăutu, Mai 1873 – 1875

TÂRGOVIŞTE

T. Mihaescu, 1873

VASLUI

C. Andrievici, 1874

RÂMNICU SĂRAT

P. T. Pecetescu, 14 dec. 1874

CARACAL

Sucursala tipografiei Chiţu – Teodorian, Craiova 1874

CĂLĂRAŞI

Tipografia judeţului Ialomiţa, 24 Febr. 1875

DOROHOI

Ilie G. Raclis, Aug. 1875 – 1891

SATUL MANOLEA – SUCEAVA

Schitul lipovean, 1875

TECUCI

G. Bălăşescu şi D. Chiriac, 1 oct. 1876 – 1877

TULCEA

A. Frânghia, 15 Aug. 1877

SLATINA

Moritz Löbelsohn, 1877 – 1881

MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI

Teofilact Dinu, Mar. 1879

CONSTANŢA

Per, M. Pestemalgioglu din Brăila, 12 mai 1880

TÂRGU JIU

“Naţională”, N. D. Milosescu, 5 Dec. 1880

MĂNĂSTIREA CERNICA

Toma Teodorescu, 1881

CÂMPULUNG

G. Popescu din Piteşti, Oct. 1885

TÂRGUL OCNEI

H. Margulies – Bacău, 1886

TÂRGUL NEAMŢULUI

Lupu Eisenştein, 1887

ALEXANDRIA

“Întâia tipografie şi librărie Asociaţii”, 9 Iun. 1889

HÂRLĂU

H. Frank, Mai 1890

SINAIA

I. Baboianu, 4 Iul. 1890

TÂRGUL FRUMOS

Alter Grünstein, 1890

CALAFAT

Petre Ghergulescu, 15 ian. 1892

CÂMPINA

I. Baboianu, 12 Apr. 1894

ROŞIORII DE VEDE

“Roşiorul”, 31 Iul. 1894

OLTENIŢA

Niţă Mânzu, 22 Iul. 1896

CUZA – VODĂ

G. Crăiniceanu, 15 Aug. 1897

CORABIA

Ilie C. Rădulescu, 9 Nov. 1897

MOINEŞTI

M. Rabinovici, 1900

BREAZA DE SUS PRAHOVA

I. Baboianu, 1902

FĂLCIU (Vaslui)

Revista Plugul, 31 ian. 1904

BALŞ ROMÂNAŢI

N. M. Ionescu, 23 Oct. 1905

VĂLENII DE MUNTE

“Neamul românesc”, 24 Apr.1908

“BOSTOANE” ŞI TEASCURI

“Teascul”¹⁰ este denumirea arhaică a presei de tipar din lemn cu şurub iar maşina cilindrică¹¹ este presa pentru tipar. Maşinile “Tiegel”¹², sunt prese mai uşoare, acţionate manual (cu mâna sau cu piciorul) şi automate, turnate monolit din fontă, iar maşina cilindrică¹³ este presa pentru tipar.

TEASCURI

La jumătatea secolului al XIX – lea, în tipografiile româneşti existau teascuri din lemn.

Teascurile de la Râmnicu Vâlcea au fost realizate de Iacov Stamati în anul 1799 pentru tipografia Mitropoliei din Iaşi.

Teascul de “păr” este donat mănăstririi Neamţului de tipograful Strilbiţki în 1800 - teascul cel mai vechi al lui I. Eliade realizat după modelul de la Mitropolie.

În anul 1850 la Galaţi tipograful Momferrato îşi construieşte primul teasc.

Iar în anul 1853 în Bucureşti tipografii Carcalechi şi Anton Pann îşi finalizeaza teascurile.

Înlocuirea teascurilor de lemn cu teascuri din tuci¹⁴ s-a facut treptat, prima data înlocuindu-se fundamentul¹⁵ şi laba¹⁶, una asemănătoare era a tipografului Samitca de la Craiova.

La sfârşitul anului 1909 nu mai exista nici un teasc de lemn, toate erau din fontă.¹⁷

MAŞINI “BOSTON”

Maşinile „Boston” sau „Tiegel” se găseau în tipografiile din Sulina, Târgu Neamţ, Calafat şi Hârlău.

Fig. 01: Maşină manuală “Tiegel” Boston, sursa foto: Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1927, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1927

MAŞINI CILINDRICE

MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI

Primul atelier tipografic, la Iaşi, condus de Mihail Strilbiţki în anul 1782, iar în anul 1785 îşi deschide propria tipografie unde tipăreşte cărţi populare şi manuale practice iar după 1800 Mihail Strilbiţki donează o parte din utilajele tipografiei către Mănăstirea Neamţului.

La Mănăstirea Neamţului, stareţul Neonil a adus presa No. 129, format No. 6, din fabrica Leo Müller, succesor Witwe din Wien în 1845, care în 1859 devine a statului Iaşi şi în anul 1860 - 1862 a Comisiunii centrale din Focşani, care la 1909 era funcţională.

La Iaşi G. Asachi a adus a doua presă mecanică în 1849 din fabrica Leo Müller, presa “desfiinţată de Iacob Ţăranu în 1903, după ce Statul, căruia îi propusese să o primească în dar pentru muzeu, îi ceruse să o transporte de la Iaşi”¹⁸

În Iaşi T. Codrescu şi D. Gusti cumpăraseră în 1852 No. 202, format 19, de la Leo Müller, care exista în anul 1909 la tipografia “Moldova” din Galati, iar a doua maşină de la Georg Sigl – Wien (Berlin) de la 1861, lucrează din 1889 la tipografia “Buciumul Român” din Galaţi, care aparţine în anul 1909 lui P. P. Stănescu.

După Solidaritatea II 25 la “Buciumul român” din Iaşi al lui Codrescu, în Febr. 1881, existau următoarele echipamente: o maşină veche cu sisteme noi şi o maşină de la sucursală asigurată de G. I. Tufescu care tipărea jumătate de coală.

Tipografia Statului din Iaşi a folosit o jumătate de an între 1859 şi 1860 maşina Mănăstirii Neamţului.

H. Goldner cumpără o presă Sigl în 1866.

“Junimea” a început cu o presă Heinrich Löser Wien, adusă din Bucureşti de la Concesiunea Monitorului Oficial, în 1871, de Goldner, care în 1874 a mai cumpărat o presă de la Kaiser et. Fried.

Costache Rosetti Solescu şi T. Bălăşan, au adus din Viena, în Ian, 1872, o presă Löser veche, format Nr. 12, pentru “Naţională” care în 1883 a fost trecută ca “material brut” la fabrica lui Albert et Co. din Frankenthal.

Bălăşan în 1876 şi-a cumpărat un Kaiser nou.

În anul 1881 tipograful D. Gheorghiu şi ziarul Steaua României mai aveau maşini cilindrice.

În Iaşi existau 10 tipografii care în anul 1881 aveau 10 maşini cilindrice, 6 teascuri şi un teasc Goldner pentru tipărirea cărţilor de joc.

Fig. 02. Maşină de tipar, sursa: Molin Virgil, Vocabularul tipografului român, Editura autorului, Craiova, 1923, pag. 22

ILFOV

La tipografia Buda între 1787 şi 1856, era proprietar editorul braşovean Carcalechi.

BUCUREŞTI

În anul 1845 la Bucureşti tipograful Copainig comandă maşina Müller, inactivă până în 1852 din lipsa de personal calificat pe postul de maşinist special.

Mitropolia Bucureşti deţinea 2 maşini Löser în anul 1851 şi 1852, care au fost operate de maşinistul Franz Göbl.

Romanov şi Rasidescu au cumpărat 2 maşini Löser în anul 1855, format 10, care în anul 1909 aparţin lui C. Constantinescu din Slatina.

Colegiul Sf. Sava cumpăra în 1856 o maşina Löser din 1855.

În aprilie 1876 cele 14 tipografii din Bucureşti aveau 40 de maşini cilindrice şi 12 teascuri, tipografii printre care se numără tipografi ca Eliade, Ohm, Boerescu)

FOCŞANI

Comisiunea centrală avea între anii 1860 şi 1862 maşina mănăstirii Neamţului şi a Statului de la Iaşi.

H. Goldner trimite în anul 1871 maşina sa Löser, care fusese a “Junimii” la Focşani şi care rămane la fratele său Calaman, administratorul stabilimentului. “Unde este oare acum această maşină?”¹⁹

CRAIOVA

Macinca şi Samitca au cumpărat în 1867/1868, o maşină Alauzet – Paris, care a fost expusă la expoziţia universală din acel an. În anul 1874 au cumpărat o maşină Augsgurg, iar în 1871 Chiţu şi Teodorian au cumpărat din Viena o maşină, care a costat 7655 lei, în mai 1872 o maşină “Universelle” cu 5500 lei şi în anul 1873 o maşină “Indispensable” cu 1660 lei, de la compania Hippolyte Marioni – Paris.

GALAŢI

Thiel avea maşina No. 1343, format 10, de la König et Bauer, Kloster Oberzell bei Würzburg, în Nov. 1868, montată şi condusă mai mulţi ani de maşinistul german Schmidt, presa care era funcţională în anul 1909 la “Naţională” tipografia lui Melinescu din Tulcea

În anul 1873 G. Mihăilescu cumpără un Sigl vechi, format No. 10 de la Weiss din Bucureşti, maşină adusă de Ohm de la Berlin în anul 1856, care a aparţinut lui St. Rasidescu şi Baumgarten.

În anul 1856 Bielig a cumpărat o maşină Augsburg, format 10.

BRĂILA

Pestemalgioglu deţinea presa No. 1483 König et Brauer, format 10, sosită în 10 Nov. 1869.

În 4 Dec 1907 a fost vândută lui St. Leodari din Vaslui.

BUZĂU

În Mai 1873 Al. Georgescu a cumpărat o maşină L. Kaiser et Fried (succesorii lui H. Löser) de la tipografia “Naţionale” de la C. N. Rădulescu şi St. Rasidescu din Bucureşti.

CARACAL

Funcţionează între anii 1874 şi 1875 presa vieneză, cumpărată de la “Prima tipografie română” de Chiţu şi Teodorian de la Craiova.

SLATINA

Tipograful Löbelsohn deţinea în anul 1877 un Marinoni format 8, cumpărat de la vărul său Filip Lazăr din Craiova, maşină care a fost inainte la tipografia “Indispensable” a lui Chiţu şi Teodorian.

CĂLĂRAŞI

Administraţia locală a cumpărat în anul 1875 un Augsburg No. 6, din anul 1873.

ROMAN

Tipografia “Armonia” a lui Gh. V. Sandu, a funcţionat între 1870 şi 1887, deţinea o maşină manuală “Sigl Wien - Berlin” care a fost adusă de la Viena în Febr. 1870 pe noua cale ferată românească ²⁰

Tipografia Leon Friedmann, funcţionează între 1892 şi 1910, Str. Ştefan cel Mare, nr. 192.

Tipografia G. I. Cubelca, “Noua Tipografie”, funcţionează între 1879 – 1892.

Tipografia “Louis M. Smolinsky”, proprietar Louis Smolinski, functionează între 188 şi 1901

Fig. 03. Maşină manuală “Sigl Wien – Berlin”, de la Tipografia “Armonia” din Roman

Fig. 04. Maşină manuală “Sigl Wien – Berlin”, de la Tipografia “Armonia” din Roman

Fig. 05. Maşină manuală “Sigl Wien – Berlin” de la Tipografia “Armonia” din Roman

TURNU SEVERIN

Tipografii Macinca şi Samitca, proprietarii tipografiei “Naţionale” din Craiova, au vândut maşina Alauset în anul 1878.

MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI

L. Kaiser vinde în anul 1879 o presă din 1878 egumenului Teofilact Dinu, presa cedată lui Nae Miulescu din Bucureşti.

GIURGIU

Tipograful Conduratu cumpără din Bucureşti în anul 1879 o presă circulară König et Bauer, format 12.

BOTOŞANI

Clara Marcovici în anul 1880 deţine o maşină tipografică.

RÂMNICU SĂRAT

Pecetescu aduce în anul 1880 maşină “No. 221 Kaiser 1880” care în anul 1909 a funcţionat la tipografia “Aurora” din Bucureşti.

BÂRLAD

Catzafany instalează o maşină Augsburg, format 58 x 80 cm, în anul 1881

TÂRGOVIŞTE

T. Mihaescu îşi mută tipografia de la Bucureşti la Târgovişte cu presa format No. 12.

PITEŞTI

G. Popescu cumpără în anul 1883 o maşină No. 10 fabricată de Sigl, Wien – Berlin în 1881.

VASLUI

Inginerul J. Prospère Vojen cumpară o tipografie şi o maşină din Bucureşti, în valoare de 12 000 lei, care a funcţionat în perioada 1884 – 1890

RÂMNICU VÂLCEA

În anul 1888 Oprea Dumitrescu deţine o maşină Marinoni No. 6.

BACĂU

Marguilies cumpără din Bucureşti o maşină Augsburg, în anul 1892.

Comisionarul Emil Appel din Coburg, relatează că între anii 1866 şi 1887, cât a fost asociat cu fraţii lui Hermann şi Moritz au adus în Romania 60 de maşini cilindrice, din fabrica Augsburg, Bavaria. Maşinile Augsburg au aparţinut tipografiilor Statului, Franz Göbl et Fii, Carol Göbl, Iosef Göbl, etc, tipografia avea 6 maşini între 1873 şi 1907 şi între anii 1899 şi 1906 au fost aduse 3 maşini de la Albert et Co. din Frankenthal (Bavaria) iar în 1905 o maşină de la Heidelberg şi în 1908 un Kaiser şi un “Fönix” de la Schelter et Giesecke – Wien.

Fig. 06. Maşină Frankenthal, sursa foto: Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1927, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1927

PLOIEŞTI

Costescu deţine un Augsburg No. 6 din 1875, care în anul 1909 se află la tipografia “Universul din Bucureşti.

Tipografia “Progresul” a funcţionat între 1880 – 1882, proprietar Constantin T. Grigorescu.

În anul 1882 tipografia “Progresul” este vândută lui Drăghici, iar în 1884 se asociază cu Ion N. Gheorghiu, transformandu-se în “Fabrica Progresul” - stabiliment de arte grafice şi produse de hârtie şi carton cu maşini americane de import.

Fig. 07. Tipografia Progresul, 1904, Secţia de plicuri

CONCLUZII

Utilajele tipografice din cele 16 centre româneşti între anii 1800 şi 1910 au fost importate din ţări ca Germania, Austria, Italia, şi Franţa.

Maşina manuală “Sigl Wien – Berlin” de la tipografia “Armonia” din Roman a fost adusă de la Viena în anul 1870 pe noua cale ferată românească.

Randamentul maşinilor “Tiegel” adue din Germania, acţionate automat ajungea pâna la 2400 de tiraje pe oră.

Teascurile de lemn cu şurub din tipografiile româneşti au fost construite la faţa locului de tipografi români. Înlocuirea teascurilor din lemn cu cele din fontă s-a realizat treptat după anul 1909.

În Botoşani la tipografia “La Concurenţa”, prima doamnă tipograf Clara Marcovici deschidea o tipografie care a funcţionat între anii 1880 şi 1900.

Numărul utilajelor înregistrate şi inventariate în lucrarea de faţă, aflate în cele 230 de tipografii româneşti, între anii 1800 şi 1910, este de 27 maşini cilindrice, 5 teascuri şi 5 maşini „Tiegel”, iar între anii 1866 şi 1887, comisionarul Emil Appel a adus în România 60 de maşini cilindrice, din fabrica Augsburg, Bavaria.

În prezent nu mai există informaţii cu privire la existenţa acestor utilaje tipografice.

În urma cercetărilor am descoperit în cartea "Tipografiile din România de la 1801 pâna astăzi” publicată în anul 1910, cele trei afirmaţii ale profesorului Gr. Creţu, autorul cărţii:

La Iaşi G. Asachi a adus a doua presă mecanică în 1849 din fabrica Leo Müller, presă “desfiinţată de Iacob Ţăranu în 1903, după ce Statul, căruia îi propusese să o primească în dar pentru muzeu, îi ceruse să o transporte de la Iaşi”²¹

La Mănăstirea Neamţului, Costache Rosetti Solescu şi T. Bălăşan, au adus din Viena, în Ian, 1872, o presă Löser veche, format Nr. 12, pentru “Naţională” care în 1883 a fost trecută ca “material brut” la fabrica lui Albert et Co. din Frankenthal.²²

H. Goldner trimite în anul 1871 maşina sa Löser, care fusese a “Junimii” la Focşani şi care rămane la fratele său Calaman, administratorul stabilimentului. „Unde este oare acum această maşină?”²³

LISTĂ ILUSTRAŢII / ILLUSTRATION LIST

Fig. 01: Maşină manuală “Tiegel” Boston, sursa foto: Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1927, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1927

Fig. 02. Maşină de tipar, sursa: Molin Virgil, Vocabularul tipografului român, Editura autorului, Craiova, 1923, pag. 22

Fig. 03. Maşina manuală “Sigl Wien – Berlin”, de la Tipografia “Armonia” din Roman

Fig. 04. Maşina manuală “Sigl Wien – Berlin”, de la Tipografia “Armonia” din Roman

Fig. 05. Maşină manuală “Sigl Wien – Berlin” de la Tipografia “Armonia” din Roman

Fig. 06. Maşină Frankenthal, sursa foto: Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1927, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1927

Fig. 07. Tipografia Progresul, 1904, Secţia de plicuri

BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHY

1. Antonovici, I. şi Creţu Gr., Tipografiile din România de la 1801 pâna astăzi, Bucureşti, Ediţia a doua, Imprimeria Statului, 1910

2. Molin, Virgil, Cartea tipografului român, Editura autorului, Craiova, 1923

3. Molin, Virgil, Vocabularul tipografului român, Editura autorului, Craiova, 1923

4. Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1926, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1926

5. Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1927, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1927

6. Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1928, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1928

7. Molin, Virgil, Almanahul graficei române 1929, Tiparul scrisul românesc Craiova, 1929

8. Leonescu Em., Cf. Noţiuni istorice despre tipografiile din Botoşani, în Voinţa Naţională, anul XXV, No. 6788 şi 793 şi Halcografia lui M. I. Schwefelberg

9. Simionescu Dan şi Buluţă, Gheorghe, Pagini din istoria cărţii româneşti, Editura Ion Creangă, 1981

10. Radu, Măriuca şi Repanovici, Angela, O istorie a tiparului şi a tipăriturilor, Ed. Universitară Transilvania, Braşov, 2004